Depresie dulce.

Ştiu,am cam neglijat tot ceea ce înainte era (pentru mine) drogul din fiecare zi.Din cauza LUI.Pentru că mă aduce de la extaz,într-o clipă,la nebunie încinsă,care doare.Fără să ştie asta.Deci realizez că,dacă şi-ar dori ceva,nu aş avea nici o putere asupra lui.Da eu … eu nu aş avea nici un gram de putere în faţa lui.Pentru că el,e la fel ca mine,şi totuşi atât de diferit…

Ştiu că pot construi la fel de bine aşa cum pot dărâma,pot face bine sau rău deopotrivă,pot schimba soarta,pot duce la acte regretabile sau sublime,pot…face orice!

Pentru că mă doare atât de rău că nu eşti aici,acum,o să te chinui.Sunt soi rău,muşc.O să fie un chin dulce,şi amar totodată.Privirea mea o să fie atât de rece.Rece şi amară.Rece pentru că tu esti rece.Amară,pentru că tu eşti dulce.Da,prostuţule,pot.Pentru tine,orice.Sper doar ca acea privire să nu mă dea de gol.Sper să nu o schimb,într-o secundă,în una caldă.Poate ai tăi ochi o să reuşească acest lucru.Dar o să fiu tare,ca şi acum.Acum...Când nu-ţi spun că te iubesc atât de mult,cu toate că acesta e cel mai aprig gând al meu...Când aş putea să strig spunând că tu mi-ai smuls inima şi ai luat-o cu tine.Când ţi-aş spune că te ador,ai zâmbi.Atunci,m-aş apropia de tine,încet,şi ţi-aş astupa zâmbetul ironic cu un sărut.Un sărut,care ar rupe prăpastia imensă ce îşi are locul între noi...Un sărut care să însemne mult mai mult decât o mie de cuvinte.

Aşa am să fac.Am să te fac să razi,iar apoi te sărut.Te sărut pentru a te muşca.Am să te muşc atât de tare,încât o să simţi durerea - durerea mea.Aşadar,îmi rămâne să aştept.

Dar, nu te îngrijora.După ce o să mă "răzbun",o să fiu doar a ta.DOAR A TA, şi tu...DOAR AL MEU!

CUM?

Majoritatea baieţilor ridică fata pe un piedestal extrem de înalt, adoră misterul ei, tainele ei.Dar toate acestea sunt efemere, când reuşesc s-o cucerească, când nu mai există nici o taină, nici un mister, iar piedestalul rămâne pustiu, iar „EA” rămâne jos, lânga voi …

Iubiţi, întâi, misterul ei, apoi după ce o dezbrăcaţi de toate aceste taine,iubiţi sufletul ei , sau doar trupul ei?Sau …

În fond , ce iubiţi?

Doar un trup de carne şi oase ca al vostru ? Un suflet plin de patimi şi păcate ?

"Eu" şi "tu" sau "noi"?

Gânduri la miezul nopţii când visele noastre se întâlnesc şi devin un unic.

Suntem doar noi doi,dezbrăcaţi cu sentimentele noastre.

Te simt alături şi parcă zbor.Te iubesc,este un sentiment pur,tu o ştii,o vezi şi o simţi.

Eşti ceea ce mereu am vrut,nu mă face să cad în întunericul abisului,lasa-mă să trăiesc în aceasta lume a sentimentelor,creată din armonia ce există între noi doi...

Invitaţie la vals.

"Iubirea e nesaţioasă, de un egoism sălbatic, vrea să-i sacrifici tot fără să-i ceri nimic în shimb, mulţumindu-te doar cu ceea ce-ţi oferă.

Eu am vrut totul de la tine pentru că-ţi dădusem totul şi oricum ceva mai bun decât mine nu puteam eu să-ţi dau.

De aici a pornit greşeala, de la acest schimb în aparenţă just. Dar ce experienţă aveam eu, de unde să ştiu eu că iubirea dintre două fiinţe nu e niciodată egală, că balanţa atârnă când într-o parte, când într-alta, după variabile de care foarte greu ne dăm seama. În cazul nostru balanţa atârna în favoara ta.

Lanţurile cu care mă încătuşai erau mult mai puternice decât ale mele."





[ Atât de frumos, cuvinte simple, dar făcute să sensibilizeze ... Prea frumos să nu dau copy+paste şi să-mi cer scuze, plagiatoarea din mine n-a rezistat să nu pună asta pe blog! ]